Cadrul european al calificarilor

Cadrul european al calificarilor pentru invatarea de-a lungul vietii (CEC)

Istoria dezvoltarii CEC – originea CEC

 

CEC este un cadru european de referinta care stabileste corespondente intre sistemele nationale de calificari si are rolul unui instrument de traducere care face calificarile mai transparente si mai usor de inteles in tari si sisteme diferite din Europa. Cadrul are doua obiective principale: promovarea mobilitatii cetatenilor si facilitarea invatarii de-a lungul vietii. Recomandarea a intrat in vigoare in mod oficial in luna aprilie 2008. Aceasta stabileste anul 2010 ca termen limita pana la care tarile pot stabili corespondente intre sistemele nationale de calificari si CEC, iar anul 2012 reprezinta termenul limita pentru includerea in certificatele de calificare individuale a unei referiri clare la nivelul CEC corespunzator. In acest mod, CEC va corela sistemele si cadrele nationale de calificari din diferite tari in cadrul unei referinte europene comune: cele opt niveluri de referinta ale CEC. Nivelurile acopera intreaga gama de calificari, de la calificari de baza (nivelul 1, de exemplu diploma de absolvire a scolii) la calificari avansate (nivelul 8, de exemplu un doctorat). Fiind un instrument destinat promovarii invatarii de-a lungul vietii, CEC cuprinde toate nivelurile de calificari obtinute in cadrul educatiei si formarii generale, profesionale si universitare. In plus, cadrul abordeaza calificarile obtinute pe durata educatiei si formarii initiale si continue.

Cele opt niveluri de referinta sunt descrise prin prisma rezultatelor invatarii. CEC recunoaste faptul ca sistemele educationale si de formare din Europa sunt asa de diversificate, incat trecerea la rezultatele invatarii este o masura necesara pentru a putea realiza o comparatie si o cooperare intre tari si institutii.

In cadrul CEC, rezultatele invatarii inseamna ceea ce cunoaste, intelege si poate face persoana care invata, la terminarea procesului de invatare. Prin urmare, CEC pune accentul pe rezultatele proceselor de invatare si nu se concentreaza asupra elementelor de intrare, precum durata studiilor. Rezultatele invatarii se impart in trei categorii: cunostinte, abilitati si competente. Astfel, calificarile, in combinatii diferite, acopera o gama larga de rezultate ale invatarii, inclusiv cunostinte teoretice, abilitati practice si tehnice si competente sociale, dintre care abilitatea de a lucra cu ceilalti este vitala.

 

Ce beneficii aduce CEC pentru Europa?

Recomandarea va stabili o referinta europeana comuna care coreleaza sistemele nationale de calificari, facilitand in acest fel o mai buna comunicare intre acestea. Drept urmare, se va naste o retea de sisteme de calificari independente, dar cu corespondente si usor de inteles. Prin utilizarea rezultatelor invatarii ca un punct comun de referinta, Cadrul va facilita comparatia si transferul de calificari intre tari, sisteme si institutii si, prin urmare, va fi util unei game largi de utilizatori, atat la nivel european, cat si national. Majoritatea tarilor europene au decis sa dezvolte cadre nationale ale calificarilor care sa exprime si sa corespunda. Cadrului european al calificarilor. Aceste preocupari sunt importante in vederea garantarii faptului ca procesul de cooperare de la nivelul european este corect ancorat la nivel national. Dezvoltarea rapida a cadrelor nationale ale calificarilor, inca din 2004, demonstreaza nevoia de transparenta si de compatibilitate mai accentuata la toate nivelurile si faptul ca principiile de baza care se afla la temelia CEC sunt impartasite in mare masura. Aceasta relatie stransa dintre sistemele nationale de calificari va avea multi beneficiari:

• CEC va aduce o mobilitate mai mare pentru persoanele care invata si pentru lucratori. Cadrul va facilita persoanelor care invata descrierea nivelului cuprinzator de competente pentru persoanele din alte tari, care desfasoara activitati de recrutare. Acest lucru va ajuta angajatorii in interpretarea calificarilor solicitantilor de locuri de munca, sprijinind astfel mobilitatea pe piata europeana a muncii. La nivelul cel mai practic, incepand din 2012, toate calificarile noi vor trebui sa contina o referire clara la nivelul CEC corespunzator. Astfel, CEC va completa si consolida instrumentele existente privind mobilitatea in Europa, precum Europass, Erasmus si ECTS.

• Printre avantajele aduse de CEC persoanelor se numara cresterea accesului si a participarii la formele de invatare de-a lungul vietii. Prin stabilirea unui punct de referinta comun, CEC va indica modalitatea in care rezultatele invatarii se pot combina din diferite conditii, de exemplu studiul formal sau munca, si din diferite tari. Astfel, CEC contribuie la reducerea barierelor dintre furnizorii de servicii educationale si de formare, precum invatamantul superior si educatia si formarea profesionala, care functioneaza individual. Acest lucru va promova progresul, astfel ca persoanele care invata nu trebuie sa repete invatarea, de exemplu.

• CEC poate sprijini persoanele cu o experienta bogata in munca sau in alte domenii de activitate prin facilitarea validarii invatarii non-formale si informale. Concentrarea pe rezultatele invatarii va simplifica modalitatea in care se va observa daca rezultatele invatari obtinute in aceste conditii sunt echivalente sub forma continutului si a relevantei cu calificarile formale.

• CEC va sprijini atat utilizatorii individuali, cat si prestatorii de servicii educationale si de formare prin accentuarea transparentei calificarilor acordate in afara sistemelor nationale, de exemplu, de catre organizatii sectoriale si companii multinationale. Adoptarea unui cadru comun de referinta bazat pe rezultatele invatarii va facilita comparatia si (posibila) corelare intre calificarile traditionale acordate de autoritatile nationale si cele acordate de alte parti interesate. In acest fel, CEC va sprijini organizatiile sectoriale si persoanele in demersul lor de a beneficia de internationalizarea tot mai accentuata a calificarilor. CEC este un instrument ambitios si cuprinzator care aduce avantaje pentru sistemele educationale si de formare, pentru piata muncii, pentru industrie si comert si pentru cetateni. Informatii suplimentare sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/ index_ro.html

 

Se recomanda statelor membre:

1. sa utilizeze Cadrul european al calificarilor drept instrument de referinta pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificari si sa promoveze atat invatarea de-a lungul vietii, cat si egalitatea de sanse in societatea bazata pe cunoastere, precum si continuarea integrarii pietei europene a muncii, respectand in acelasi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie;

2. sa stabileasca, pana in 2010, corespondente intre sistemele lor nationale de calificari si Cadrul european al calificarilor, in special prin corelarea in mod transparent a nivelurilor proprii de calificare cu nivelurile stabilite in anexa II si, acolo unde se considera potrivit, prin dezvoltarea de cadre nationale de calificari in conformitate cu legislatia si practicile nationale;

3. sa adopte masurile necesare pentru ca, pana in 2012, toate noile certificate de calificare, diplome si documente „Europass” emise de autoritatile competente sa contina o referire clara – prin intermediul sistemelor nationale de calificari – la nivelul corespunzator din Cadrul european al calificarilor;

4. sa adopte o abordare bazata pe rezultatele invatarii pentru definirea si descrierea calificarilor si sa promoveze validarea educatiei non-formale si informale, in conformitate cu principiile europene comune convenite in cadrul concluziilor Consiliului din 28 mai 2004, acordand o atentie speciala cetatenilor care sunt mai expusi riscului de a deveni someri sau ale caror forme de angajare sunt nesigure, pentru care o astfel de abordare ar putea contribui la o imbunatatire a participarii la invatarea de-a lungul vietii si a accesului pe piata muncii;

5. sa promoveze si sa aplice principiile de asigurare a calitatii in educatie si formare, prevazute in anexa III, atunci cand stabilesc o legatura intre calificarile din invatamantul superior si din educatia si formarea profesionale din cadrul sistemelor nationale de calificari si Cadrul european al calificarilor;

6. sa desemneze centre nationale de coordonare, in functie de structurile si cerintele specifice ale statelor membre, pentru sprijinirea si, in cooperare cu alte autoritati nationale competente, pentru orientarea corelarii dintre sistemele nationale de calificari si Cadrul european al calificarilor, pentru a promova calitatea si transparenta acestei corelari.

 

Aceste centre nationale de coordonare ar trebui, printre altele:

(a) sa coreleze nivelurile de calificari din cadrul sistemelor nationale de calificari cu nivelurile Cadrului european al calificarilor descrise in anexa II;

(b) sa se asigure ca este utilizata o metodologie transparenta pentru corelarea nivelurilor nationale de calificari cu Cadrul european al calificarilor, pe de o parte pentru a facilita compararea acestora si, pe de alta parte, pentru a se asigura ca deciziile care rezulta sunt publicate;

(c) sa ofere acces la informatii si asistenta partilor interesate cu privire la corelatia dintre calificarile nationale si Cadrul european al calificarilor prin intermediul sistemelor nationale de calificari;

(d) sa promoveze participarea tuturor partilor interesate, inclusiv, in conformitate cu legislatia si practicile nationale, a institutiilor de invatamant superior si a institutiilor de educatie si formare profesionale, a partenerilor sociali, a sectoarelor si expertilor in ceea ce priveste compararea si utilizarea calificarilor la nivel european;

 

Definitii

In sensul prezentei recomandari, se aplica urmatoarele definitii:

(a) „calificare” inseamna un rezultat formal al unui proces de evaluare si de validare, care este obtinut atunci cand un organism competent stabileste ca o persoana a obtinut rezultate ca urmare a invatarii la anumite standarde;

(b) „sistem national de calificari” inseamna toate aspectele activitatii unui stat membru legate de recunoasterea educatiei si a altor mecanisme care coreleaza educatia si formarea cu piata muncii si societatea civila. Acesta include dezvoltarea si punerea in aplicare a acordurilor si proceselor institutionale legate de asigurarea calitatii, evaluarea si acordarea calificarilor. Un sistem national de calificari poate fi format din mai multe subsisteme si poate include un cadru national al calificarilor;

(c) „cadru national al calificarilor” inseamna un instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea transparentei, accesului, progresului si calitatii calificarilor in raport cu piata muncii si societatea civila;

(d) „sector” inseamna o grupare de activitati profesionale pe baza functiei economice, produsului, serviciului sau tehnologiei lor principale;

(e) „organizatie sectoriala internationala” inseamna o asociatie de organizatii nationale, inclusiv, de exemplu, angajatori si organisme profesionale, care reprezinta interesele sectoarelor nationale.