Educatie si Formare

Cooperarea dintre educatie si formare

in vederea dezvoltarii capitalului uman

 

In urma crizei financiare mondiale, economia UE a intrat in recesiune, cu repercusiuni importante asupra pietei europene a muncii si asupra ocuparii fortei de munca. Comisia Europeana a raspuns printr-un  plan european de redresare economica, in cadrul caruia a definit obiective strategice si a propus o serie de masuri care se inscriu in cele patru domenii prioritare ale Strategiei de la Lisabona.

Printre domeniile spre care au fost orientate actiunile comunitare de reabilitare se numara protejarea locurilor de munca si a resurselor umane. Comisia a facut apel la lansarea unei initiative europene de amploare in vederea incurajarii ocuparii fortei de munca, recomandand printre altele analizarea ofertei existente si a celei asteptate de locuri de munca vacante, precum si formularea unui raspuns mai adecvat la aceste oferte de locuri de munca, prin diversificarea competentelor si cresterea nivelului acestora.

In acceptia Comisiei Europene, factorul principal de crestere economica si de sporire a prosperitatii este capacitatea unei tari de a crea oportunitati de angajare in locuri de munca de calitate. Politica prin care se urmareste crearea de oportunitati de angajare si de crestere economica se bazeaza pe cativa factori esentiali. O piata a muncii moderna, incluziva, flexibila si concurentiala cuprinde un spectru larg de activitati si de sarcini. In plus, mobilitatea lucratorilor constituie unul din principalii piloni ai UE.

Obiectivul este nu numai de a imbunatati oferta de locuri de munca, dar si de a oferi intreprinderilor acces la un bazin mai larg de forta de munca flexibila, precum si de a imbunatati adaptarea la cerintele pietei muncii.

Reabilitarea Europei – in contextul crizei economico – financiare este conditionata de consolidarea capitalului sau uman si a capacitatii de integrare profesionala a acestuia, prin imbunatatirea competentelor sale. Insa ameliorarea competentelor, desi necesara, nu este suficienta: este la fel de necesar sa se garanteze o mai mare concordanta intre competentele oferite si cererea de pe piata muncii.

Initiativa emblematica a Comisiei „Noi competente pentru noi locuri de munca: sa anticipam si sa raspundem cerintelor pietei fortei de munca in materie de competente”  vizeaza promovarea ocuparii locurilor de munca si reintegrarea pe piata muncii a lucratorilor concediati, prin masuri de activare si de imbunatatire a competentelor acestora.

Ameliorarea competentelor este de o importanta capitala pentru redresarea economica pe termen scurt a Europei, dar si pentru cresterea si productivitatea sa pe termen mai lung, precum si pentru locurile sale de munca si capacitatea sa de adaptare la schimbari, pentru echitate, egalitate intre barbati si femei si coeziune sociala. Astfel, sporirea competentelor coincide cu imbunatatirea capacitatii de ocupare a locurilor de munca.

Pe intreg teritoriul Europei, importanta crescanda a economiei bazate pe cunoastere, in special difuzarea tehnologiilor informatiilor si a comunicatiilor, ofera un potential important pentru crearea de locuri de munca durabile.

Globalizarea, urbanizarea si evolutia structurilor sociale accelereaza, de asemenea, ritmul schimbarilor pe piata muncii si in domeniul competentelor. Dezvoltarea unor noi aptitudini si competente pentru a exploata pe deplin potentialul de redresare economica constituie o prioritate si o provocare pentru UE si pentru autoritatile publice nationale, pentru institutele de invatamant si de formare, intreprinderi, lucratori si studenti.

Profilul competentelor  populatiei si distributia sectoriala a ocuparii locurilor de munca variaza in mod considerabil de la un stat membru la altul si de la o regiune la alta. Pentru a contracara impactul crizei asupra ocuparii locurilor de munca si a ameliora perspectivele de angajare ale fortei de munca comunitare pe termen lung, este esential sa se optimizeze  monitorizarea, evaluarea si anticiparea competentelor, precum si compatibilitatea intre cererea si oferta de competente.

Sporirea competentelor este esentiala din punctul de vedere al echitatii, intrucat lucratorii slab calificati sunt mai vulnerabili pe piata muncii; nu reprezinta un lux rezervat lucratorilor cu inalta calificare din sectorul tehnologiilor de varf: ea este o necesitate pentru toti.

Comisia consemneaza: adultii slab calificati sunt de sapte ori mai putin susceptibili de a lua parte la un program de invatare de-a lungul vietii decat cei cu un nivel de instruire ridicat. Politicile de educatie, de formare si de ocupare a fortei de munca ale statelor membre trebuie sa se concentreze, prin urmare, pe sporirea si adaptarea competentelor si pe ameliorarea oportunitatilor de instruire la toate nivelurile, pentru a promova o forta de munca inalt calificata si receptiva la nevoile economiei.

Astfel, asigurarea echitatii si eficacitatii sistemelor de instruire si formare ale UE este esentiala pentru a evita risipa de resurse umane si financiare comunitare, pentru a creste capacitatea de integrare profesionala si a reduce inegalitatile.

Ameliorarea competentelor implica/ presupune costuri imediate; beneficiile pe termen mediu si lung pe plan privat, fiscal si social depasesc, insa, costurile initiale. O forta de munca inalt calificata contribuie la productivitate: investitia in sisteme bine concepute de invatare de-a lungul vietii poate compensa cu prisosinta costul economic al deficitelor de competente.

Desi actualul context economic dificil exercita o presiune crescanda asupra cheltuielilor publice si private, ar fi inoportun sa se reduca investitiile in materie de educatie, de competente sau de masuri active in favoarea ocuparii fortei de munca.

Sistemele de educatie si de formare trebuie sa genereze competente noi, pentru a satisface caracteristicile noilor locuri de munca ce ar urma sa fie create, precum si pentru a imbunatati capacitatea de adaptare si de integrare profesionala a adultilor (inclusiv a celor deja activi).

Pentru a combate cresterea somajului trebuie imbunatatita capacitatea de a raspunde cerintelor pietei fortei de munca in materie de competente, asadar trebuie ameliorata compatibilitatea competentelor.

Incompatibilitatea competentelor cu piata muncii constituie o preocupare crescanda in majoritatea statelor membre. Lucratorii si intreprinderile nu dispun de nivelul adecvat de competente in domeniul cerut din cauza insuficientei informatiilor si a rigiditatilor structurale, ceea ce dauneaza, in special, competitivitatii intreprinderilor mai mici. Continutul competentelor dobandite in universitatile si in sistemele de formare comunitare nu contribuie pe deplin la dezvoltarea unei veritabile economii bazate pe inovare. Optiunile educative si profesionale ale tinerilor barbati si femei continua sa fie influentate de conceptiile traditionale privind carierele. Reducerea dezechilibrului intre barbati si femei in diferitele sectoare si profesiuni ar putea rezolva in parte viitoarele probleme privind deficitul de competente, de exemplu in functii tehnice sau de conducere.

Pentru a raspunde provocarilor descrise mai sus, este esentiala promovarea informarii complete asupra viitoarelor cerinte in materie de competente si de locuri de munca in Uniune si facilitarea armonizarii si anticiparii acestora.

Aceasta plaseaza necesitatea de a ameliora competentele populatiei UE si a asigura o mai mare compatibilitate cu nevoile pietei muncii in centrul strategiei comunitare pentru crestere si locuri de munca.

Initiativa Comisiei Noi competente pentru noi locuri de munca: sa anticipam si sa raspundem cerintelor pietei fortei de munca in materie de competente, subliniaza, in scopul solutionarii incompatibilitatilor:

  • persoanele active/ aflate in cautarea unui loc de munca necesita o informare regulata privind schimbarile pe termen scurt de pe piata muncii, ofertele de locuri de munca disponibile si proiectiile competentelor cerute. Este vorba de necesitatea diseminarii informatiilor actualizate privind tendintele pe termen scurt de pe piata muncii; a colectarii, analizarii si difuzarii datelor legate de ofertele de locuri de munca si de persoanele in cautarea unui loc de munca inregistrate prin intermediul retelei comunitare a serviciilor publice de ocupare a locurilor de munca;

  • sunt, de asemenea, de o importanta cruciala ameliorarea calitatii si transparentei informatiilor privind posturile vacante, in vederea unei mai mari concordante intre profilul persoanelor in cautare de locuri de munca si posturile vacante si furnizarea de informatii calitative privind profesiunile, competentele, oportunitatile de studii si de formare; persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca le este necesar accesul la un inventar al posturilor vacante corespunzatoare profilului ocupational propriu si la informatii referitoare la incompatibilitatilor dintre locurile de munca propuse si competentele sale, precum si asupra oportunitatilor educationale/de formare.

 

Initiativa emblematica a Comisiei „Noi competente pentru noi locuri de munca” incurajeaza previziunea si ameliorarea competentelor, sustine investitia in competentele adecvate prin educatie si invatare de-a lungul vietii si subliniaza necesitatea de a spori eficacitatea politicilor de educatie si de formare si de a moderniza pietele muncii cu ajutorul unor politici de flexicuritate.

Dezvoltarea de noi competente reprezinta, in viziunea Comisiei Europene, conditia esentiala a ameliorarii cantitative si calitative a locurilor de munca.

In cadrul Planului european de redresare economica propus de catre Comisie pentru

atenuarea efectelor imediate ale crizei asupra Europei si pentru pregatirea redresarii economiei acesteia, a fost lansata o vasta initiativa in domeniul ocuparii fortei de munca. Aceasta initiativa vizeaza promovarea ocuparii locurilor de munca si reintegrarea pe piata muncii a lucratorilor concediati, prin masuri de activare si de imbunatatire a competentelor acestora.

Ameliorarea capacitatii Uniunii de a evalua, anticipa si armoniza competentele si ameliorarea transparentei informatiilor privind tendintele pietei muncii si competentele cerute, ar contribui la incurajarea mobilitatii profesionale, sectoriale si geografice si ar permite o mai mare compatibilitate intre competentele lucratorilor si posturile vacante.

Ameliorarea monitorizarii si anticiparii cerintelor pietei muncii si a cerintelor in materie de competente este necesara pentru a sprijini (re)integrarea lucratorilor pe piata muncii, a facilita coordonarea intre competente si ofertele de locuri de munca si pentru a orienta dezvoltarea competentelor in scopul ameliorarii perspectivelor de ocupare a locurilor de munca pe termen lung.

O ameliorare substantiala a capacitatii Uniunii si a statelor sale membre de a prevedea, anticipa si armoniza competentele cerute si necesitatile pietei muncii constituie o conditie esentiala a elaborarii unor politici eficace in materie de ocupare a locurilor de munca, de educatie si de formare si a optiunilor de cariera individuale. Consolidarea acestei capacitati poate juca un rol-cheie in succesul politicilor integrate de flexicuritate din cadrul strategiei pentru crestere si locuri de munca.

 

Consiliul European a subliniat, in martie 2008, ca investitiile in cetateni si modernizarea pietelor muncii constituie unul din cele patru domenii de actiune prioritare ale strategiei de la Lisabona si a invitat Comisia „sa prezinte o evaluare cuprinzatoare a nevoilor viitoare in materie de competente in Europa pana in 2020, tinand seama de impactul schimbarilor tehnologice si sa propuna masuri care sa anticipeze nevoile viitoare.”

Ca raspuns la mandatul Consiliului European, prezenta comunicare propune o prima evaluare a nevoilor viitoare in materie de competente pana in anul 2020. Dar aceasta analiza nu poate constitui un exercitiu unic, ci trebuie sa fie urmata de un efort sustinut si strategic, pe masura ce noi sectoare isi sporesc potentialul creator de crestere economica si de locuri de munca si pe masura ce devine necesara actualizarea regulata a evaluarilor pentru a integra noile evolutii.

In acest scop, comunicarea Comisiei propune piste pentru ameliorarea progresiva a capacitatilor si inscrie evaluarea competentelor si a nevoilor pietei muncii in cadrul Strategiei UE pentru crestere si locuri de munca.

Paralel cu aceasta initiativa, Comisia propune, de asemenea, un cadru strategic actualizat pentru cooperarea europeana in domeniul educatiei si formarii pentru a sprijini statele membre la ameliorarea nivelului de competente prin invatarea de-a lungul vietii.

In acest sens sunt necesare, deopotriva, informatii precise asupra modului in care invata cetatenii in situatii formale si non-formale, dar si prin intermediul activitatilor informale cum ar fi auto-invatarea. Deprinderile pot fi dobândite pe mai multe cai astfel incât este esential sa monitorizam formarea de deprinderi – la fel ca si erodarea acestora.

Este, de asemenea, necesara evaluarea rezultatelor sociale ale invatarii (de pilda, rezultatele legate de cetatenia democratica, de mediu si protectia consumatorilor), precum si cele legate de incadrarea in câmpul muncii si rezultatele personale, intr-un sens mai larg (deprinderi de baza, prosperitatea economica, sanatatea fizica si mentala, gradul de satisfactie personala).

Notiuni ca motivatia, asteptarile si satisfactia sunt esentiale pentru invatarea permanenta, deoarece investitia personala in timp si bani este o chestiune majora in dezbatere.  Or, in vederea obtinerii de informatii asupra investitiilor in timp si bani in favoarea invatarii permanente, trebuie intreprinse urmatoarele actiuni:

- schimbarea modului de abordare a cheltuielilor publice in educatie in cadrul contabilitatii sectoriale (prin care ele trebuie considerate capital si nu cheltuieli curente); dezvoltarea de conturi satelit privind educatia, care sa acopere mai mult decât cheltuielile in educatia formala; includerea, analiza cheltuielilor pe infrastructura invatarii permanente;

- investitia intreprinderilor in formare: investitiile in dezvoltarea resurselor umane trebuie considerate ca investitie intangibila si trebuie tratate si in statistici ca investitii de capital;

- imbunatatirea abordarii educatiei ca activitate economica in statisticile societatii de afaceri si informatii, astfel incât sa evalueze oferta serviciilor si produselor educationale si a valorii lor de piata (dezvoltarea continutului, serviciile de orientare, productia de materiale educationale etc.).

Sistemele de date trebuie completate/ imbogatite cu date centrate pe cel care invata, acordandu-i acestuia din urma posibilitatea de a aprecia  nevoile viitoare ale invatarii formale, nonformale si informale (intentional).

O ancheta asupra invatarii permanente ar include informatii privind: participarea (incidenta), timpul pentru educare si formare (volum), natura educatiei si formarii (prin scop /obiectiv), sursa sprijinului financiar (public, al angajatorului, personal), beneficiile obtinute (legate de locul de munca, societale, personale), cerinte remarcate (nevoi si interese), motive percepute (legate de slujba, societale, personale), obstacole sesizate in calea participarii, transparenta ofertei de invatare (informatii si sfaturi), alfabetizarea digitala, competente privind limbile straine.

Variabilele de context ar putea include: persoanele, varsta, sexul, educatia dobandita, domeniul de educatie si formare, statutul pe piata muncii, slujba actuala sau ultima obtinuta, nationalitate/cetatenie/domiciliul permanent, venituri, numarul de persoane angajate pe piata muncii.

Pentru a implementa aceasta abordare, sunt necesare anumite instrumente metodologice: realizarea unei clasificari specifice a activitatilor de invatare (care vor lua in considerare clasificarea existenta a domeniilor de educatie si formare, clasificarile activitatilor economice, revazute pentru a acoperi serviciile si bunurile educationale, o tipologie a obstacolelor in calea invatarii si o tipologie a rezultatelor asteptate (profesionale, sociale si personale). Aceasta abordare trebuie sa permita studiul pentru grupuri diferite de populatii – persoane dezavantajate educational si social, tineri, etc.

 

In ce priveste utilizarea fondurilor europene structurale, Consiliul European subliniaza nevoia de a mobiliza resursele necesare, cu Uniunea Europeana actionand ca un catalizator care-si are propria contributie in cadrul politicilor comunitare existente.

Fondul Social European are misiunea specifica de a contribui la actiunile intreprinse pentru indeplinirea Strategiei Europene de Ocupare a Fortei de Munca si a Directivelor pentru Ocuparea Fortei de Munca.

 

Cadru strategic pentru cooperarea europeana in domeniile educatiei si formarii profesionale („ET 2020”)

 

Investitia eficienta in capitalul uman prin sisteme de educatie si formare reprezinta o componenta esentiala a strategiei Europei pentru a asigura niveluri inalte de crestere economica durabila, bazata pe cunoastere, si de ocupare a fortei de munca,

Se impune, astfel, elaborarea unui cadru strategic actualizat pentru cooperarea europeana in domeniul educatiei si formarii – creat pe baza progreselor inregistrate in cadrul programului de lucru „Educatie si formare 2010”; acesta ar putea imbunatati in continuare eficienta unei astfel de cooperari si asigura beneficii continue si sprijin pentru sistemele de educatie si formare ale statelor membre pana in anul 2020.

Educatia si formarea contribuie substantial in sensul atingerii obiectivelor pe termen lung ale strategiei de la Lisabona pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca.  Dezvoltarea, in continuare a sistemelor de educatie si formare are drept scop asigurarea:

(a) implinirii pe plan personal, social si profesional a tuturor cetatenilor;

(b) capacitatii de integrare profesionala

 

Obiective strategice ale Cadrului pentru cooperarea europeana in domeniile educatiei si formarii profesionale

Realizarea in practica a invatarii de-a lungul vietii

Actualizarea si dezvoltarea competentelor conforme circumstantelor economice si sociale schimbatoare necesita o abordare a invatarii de-a lungul vietii, precum si sisteme de educatie si formare mai receptive la schimbare, in scopul imbunatatirii capacitatii persoanelor de a se adapta si de a gasi un loc de munca,

Strategiile de invatare de-a lungul vietii: finalizarea procesului de punere in aplicare a strategiilor nationale de invatare de-a lungul vietii, acordand o atentie deosebita validarii invatamantului non-formal si informal, precum si orientarii.

„Noi competente pentru noi locuri de munca”: asigurarea faptului ca evaluarea necesitatilor viitoare in materie de competente si acoperirea necesitatilor pietei fortei de munca sunt luate in considerare in mod adecvat in cadrul proceselor de planificare in materie de educatie si formare.

Imbunatatirea calitatii si eficientei educatiei si formarii

Sistemele de educatie si formare de inalta calitate care sa fie atat eficiente, cat si echitabile, sunt cruciale pentru imbunatatirea capacitatii de integrare profesionala.

Promovarea echitatii, a coeziunii sociale si a cetateniei active

Politica de educatie si formare profesionala ar trebui sa permita tuturor cetatenilor, indiferent de circumstantele personale, sociale sau economice ale acestora, sa dobandeasca, sa actualizeze si sa dezvolte pe toata durata vietii atat competente specifice meseriei, cat si competente-cheie necesare pentru a permite ocuparea unui loc de munca si continuarea invatarii

Stimularea creativitatii si a inovarii, inclusiv a spiritului intreprinzator, la toate nivelurile de educatie si de formare

O prima provocare consta in promovarea dobandirii de catre toti cetatenii a unor competente transversale fundamentale, cum ar fi competente in mediul digital, „a invata sa inveti”, spiritul de initiativa si spiritul antreprenorial, precum si cunostinte culturale.

In vederea atingerii obiectivelor strategice mentionate anterior, ar trebui respectate urmatoarele principii in perioada de pana in 2020: sa se urmareasca cooperarea transsectoriala intre initiativele UE in domeniul educatiei si formarii si cele din domeniile de politici inrudite – in special politicile privind ocuparea fortei de munca, intreprinderile, politicile sociale, politicile privind tineretul si cultura.

 

Progrese inregistrate in atingerea obiectivelor europene comune privind educatia si formarea 2010 – 2011

 

Comisia Europeana a dat publicitatii marti, 19 aprilie 2011, Raportul anual privind situatia invatamantului din UE, raport ce reliefeaza progresele inregistrate de statele membre in privinta anumitor domenii educationale, dar care evidentiaza nevoia de eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivelor fixate pentru anul 2020 prin „Cadrul strategic comun pentru cooperarea europeana in educatie si formare” si prin „Strategia Europa 2020”.

Astfel, raportul „Progrese inregistrate in atingerea obiectivelor privind educatia si formarea 2010-2011”, elaborat de Comisia Europeana (COM), analizeaza evolutia masurilor luate de statele membre in domeniul educatiei si formarii profesionale, prin utilizarea unor indicatori, valori de referinta si statistici nationale.

Potrivit Raportului COM, tarile UE au inregistrat progrese si si-au imbunatatit sistemele de invatamant in domenii-cheie, dar nu au atins decat unul dintre cei cinci indicatori de referinta stabiliti pentru 2010. Astfel, statele membre au reusit sa atinga doar indicatorul de referinta legat de cresterea cu 15% a numarului de absolventi de discipline matematice, stiintifice si tehnologice.

De alta parte, UE a inregistrat progrese semnificative, dar nu si suficiente, in ceea ce priveste reducerea parasirii timpurii a scolii, cresterea numarului de elevi absolventi de invatamant secundar superior (liceu), precum si in cresterea ponderii adultilor care participa la o forma de invatamant sau formare profesionala. Or, Strategia Europa 2020 pentru crestere economica inteligenta, durabila si favorabila incluziunii fixeaza, pentru educatie, un obiectiv de reducere a ratei parasirii timpurii a scolii la sub 10 %, si de crestere a procentajului de absolventi de invatamant tertiar (studii superioare) la cel putin 40 % la nivel european.

In privinta participarii la educatie , raportul consemneaza faptul ca, pe teritoriul Uniunii, a crescut participarea globala la invatamant si a fost imbunatatit nivelul de calificare al adultilor, fara a fi, insa, atinsi, indicatorii de referinta. Referitor la indicatorii pentru 2020, raportul mentioneaza ca majoritatea indicatorilor de referinta pentru 2020 ar putea fi atinsi daca statele membre continua sa le acorde o prioritate ridicata si sa investeasca eficient in sistemele de educatie si formare.

In ceea ce priveste Romania, Raportul COM  arata ca aceasta a avut in anul 2009 o rata de absolvire a invatamantului tertiar de 16,8%, fata de media de 32,3% inregistrata in UE si de obiectivul de 40% stabilit pentru 2020. In privinta indicatorului legat de scaderea la 17%, pana in 2010, si la 15%, pana in 2020, a ponderii persoanelor cu nivel scazut al competentelor de citire, Romania detine o rata ingrijoratoare de 40,4%, fata de media europeana de 20% in anul 2009. Raportul mai arata ca, in 2009, tara noastra a inregistrat si o rata a parasirii timpurii a scolii de 16,6%, fata de media UE de 14,4% si de obiectivul UE de 10% pentru anul 2020.

 

Cu privire la indicatorul de referinta legat de nivelul mediu de participare a populatiei de varsta activa la invatarea pe tot parcursul vietii, acesta ar trebui sa atinga cel putin 12,5 % in 2010 si 15 % in 2020.

Romania inregistra, in 2009, o rata de doar 1,5%.

 

Ameliorarea competentelor prezinta o importanta capitala pentru viitorul Romaniei si al Europei, in ansamblu; este primordial, mai ales in circumstantele actuale, sa se reuseasca o mai buna corelare intre competente si nevoile pietei muncii.

Se impune, astfel, ca necesara, investitia in competentele adecvate prin educatie si invatare de-a lungul vietii si subliniaza necesitatea de a spori eficacitatea politicilor de educatie si de formare si de a moderniza pietele muncii cu ajutorul unor politici de flexicuritate.

O ameliorare substantiala a capacitatii Uniunii si a statelor sale membre de a prevedea, anticipa si armoniza competentele cerute si necesitatile pietei muncii constituie o conditie esentiala a elaborarii unor politici eficace in materie de ocupare a locurilor de munca, de educatie si de formare si a optiunilor de cariera individuale. Consolidarea acestei capacitati poate juca un rol-cheie in succesul politicilor integrate de flexicuritate din cadrul strategiei pentru crestere si locuri de munca.