Investitiile eficiente in educatie si formare

 

Investiţiile eficiente în educaţie şi formare

Această comunicare are ca scop propunerea unui regim de investiţii mai eficient în educaţia şi formarea din Europa. De asemenea, aceasta propune statelor membre implementarea de parteneriate şi de stimulente pentru o creştere susţinută a investiţiilor făcute de către întreprinderi şi de către persoanele fizice.

ACT

Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2003 - Investiţiile eficiente în educaţie şi formare: un imperativ pentru Europa [COM(2002) 779 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Pentru ca sistemele de educaţie şi formare să poată îndeplini un rol decisiv în atingerea obiectivului strategic stabilit cu ocazia Consiliului European de la Lisabona, şi anume acela de a transforma Uniunea Europeană (UE) în cea mai competitivă şi mai dinamică economie a cunoaşterii din lume, statele membre sunt încurajate să investească resurse suficiente şi să facă astfel încât acestea să fie ţintite şi gestionate în modul cel mai eficient posibil.

Într-un context internaţional foarte concurenţial şi dinamic, politica de investiţii în educaţie şi formare trebuie să ia în considerare noile exigenţe ale societăţii cunoaşterii. În prezent, UE pare să prezinte un anumit decalaj faţă de Statele Unite, decalaj care se manifestă mai ales prin incapacitatea de a atrage şi de a reţine talentele în Europa. Decalajul de productivitate dintre UE şi Statele Unite continuă să se adâncească. Pentru a inversa această tendinţă, sunt necesare investiţii suplimentare, nu numai în domeniul cercetării-dezvoltării şi al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), ci şi în sistemul educativ şi formativ european, în ansamblul său.

Realizarea unei creşteri substanţiale a investiţiilor totale în educaţie

Europa pare să sufere de un nivel redus de investiţii în resursele umane. Deşi în ţările UE, ca şi în Statele Unite, se alocă, în medie, puţin peste 5 % din PIB cheltuielilor publice destinate educaţiei şi formării, există în schimb un deficit net la nivelul finanţării private. Dacă recunoaştem că, în modelul social european, sursele private au fost considerate întotdeauna un complement, şi nu un substitut al finanţării publice, în faţa noilor provocări ale globalizării se dovedeşte a fi necesară o creştere a acestora.

Nivelul finanţării private din domeniul educaţiei şi formării constituie o diferenţă majoră între UE şi Statele Unite, care continuă să se adâncească. Cheltuielile private dedicate instituţiilor de învăţământ nu au crescut decât foarte puţin în UE din anul 1995 (de la 0,55 % la aproximativ 0,66 % din PIB), în timp ce se observă un nivel aproape dublu (aproximativ 1,2 % din PIB) în Japonia şi aproape de trei ori mai mare în Statele Unite (1,6 %).

Acest deficit este evident mai ales în domeniile esenţiale pentru economia cunoaşterii, cum ar fi învăţământul superior, educaţia pentru adulţi şi formarea profesională continuă. În total, UE investeşte semnificativ mai puţin în învăţământul superior decât Statele Unite: Statele Unite cheltuiesc de peste două ori mai mult per student decât Uniunea Europeană. Raportat la PIB, media UE este de numai 1,1 % dedicat învăţământului superior, faţă de 2,3 % în Statele Unite. Decalajul de finanţare în acest domeniu este, astfel, şi mai marcant în cercetare şi dezvoltare (R&D), unde cifrele sunt de 1,9 % din PIB în UE, faţă de 2,7 % în Statele Unite. Universităţile europene sunt cele care stabileşte nivelul cheltuielilor în acest domeniu.

Celălalt domeniu în care sunt în mod incontestabil necesare investiţii private mai importante este cel al formării profesionale continue şi al educaţiei pentru adulţi, unde există încă diferenţe profunde de la o ţară la alta. Doar 40 % din salariaţii europeni participă la formarea profesională continuă (23 % din întreprinderile mici şi mijlocii, IMM-uri) şi numai 62 % din totalul întreprinderilor furnizează vreun tip de formare pentru personalul propriu (56 % pentru IMM-uri).

Deşi, în modelul social european, sursele private provenite de la întreprinderi şi persoane fizice sunt un complement al finanţării publice, situaţia actuală impune noi investiţii publice ţintă şi cheltuieli private mai ridicate, care să vină în completarea finanţărilor publice. Acest lucru reprezintă o provocare mai ales pentru mai multe dintre noile state membre, pe seama limitelor bugetare ale acestora şi a proporţiei ridicate a cheltuielilor publice alocate educaţiei formale.

Utilizarea la maxim a resurselor existente într-un context european

Pentru a face ca alocările financiare să fie cele mai eficiente cu putinţă, prezenta comunicare solicită, în egală măsură, statelor membre să combată zonele de ineficacitate a cheltuielilor, cum ar fi rata ridicată a eşecului şcolar, a abandonului prematur al studiilor, a şomajului absolvenţilor de facultate, a duratei excesive a studiilor, a nivelurilor slabe de cunoştinţe, şi propune focalizarea atenţiei pe formarea personalului educativ, pe noile competenţe de bază, pe învăţarea pe tot parcursul vieţii, pe domeniul TIC, pe spiritul civic activ şi pe informare.

În ceea ce priveşte modalitatea de mobilizare a resurselor umane şi financiare suplimentare, comunicarea subliniază importanţa creării unei abordări de tipul unui parteneriat cu întreprinderile şi persoanele fizice. Acesta ar trebui să se realizeze pe seama unei gestiuni mai eficiente a resurselor existente şi unei descentralizări la nivel regional, în cadrul gestionării resurselor şi programelor. Această descentralizare, care trebuie completată de o mai mare coordonare între ministerele naţionale, trebuie, bineînţeles, să acţioneze în sensul dimensiunii europene a deciziilor de investiţii.

În sfârşit, pentru a permite ca educaţia şi formarea să joace pe deplin un rol în cadrul Strategiei europene privind ocuparea forţei de muncă şi în cadrul Strategiei de la Lisabona, prezenta comunicare invită statele membre:

·         să furnizeze nivelul de investiţii publice cerut de modelul social european;

·         să implementeze parteneriate şi stimulente pentru o creştere susţinută a investiţiilor efectuate de către întreprinderile şi persoanele fizice;

 

·         să concentreze finanţările către domeniile cele mai susceptibile de a produce rezultate concrete;

 

·         să întreprindă reforme cu privire la cursurile universitare, calitatea şi recunoaşterea, astfel încât să maximizeze eficacitatea acestora în contextul european.

Context

În cadrul programului detaliat privind obiectivele sistemelor de educaţie şi formare, care include între obiectivele sale utilizarea cea mai eficientă a resurselor, prezenta comunicare dezvoltă chestiunea investiţiilor în educaţie şi formare dintr-o perspectivă care pune accentul în special pe aspectele referitoare la cercetare, educarea pe tot parcursul vieţii şi ocuparea forţei de muncă.

 

FORMARE PROFESIONALA CONTINUA

Proiectul de fata vine in intampinarea obiectivelor stipulate in cadrul POSDRU si DCI.

 

Prin participarea angajatilor la serviciile de orientare si consiliere in cariera, precum si prin furnizarea/dezvoltarea/implementarea cursurilor de calificare si recalificare profesionala in vederea imbunatatirii competentelor si adaptabilitatii acestora, proiectul satisface partial OG al POSDRU, …dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii (...), participarea pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva”.

Politicile de la nivelul UE in domeniul formarii profesionale constituie puncte de reper pentru elaborarea, de catre fiecare stat membru, a reglementarilor, politicilor si directiilor de actiune specifice. 

Declaratia de la Lisabona(martie 2000) stabileste o serie de obiective pentru statele membre UE realizabile doar prin adaptarea si imbunatatirea sistemelor de educatie si formare profesionala.

Memorandumul privind invatarea pe tot parcursul vietii al Comisiei Europene(adoptat in octombrie 2000) formuleaza o serie de mesaje cheie cu rol de orientare a actiunilor viitoare in domeniu, dintre care amintim : regandirea orientarii(accesul la informatie de calitate) si consilierii(oportunitati de invatare continua); apropierea invatarii de domiciliu si oferirea de oportunitati de invatare continua.

In Romania, Strategia pentru Formare Profesionala Continua a identificat cateva targeturi ce trebuiesc atinse : cresterea de participare la invatare continua in decursul vietii pana la 7% in 2010 pentru populatia adulta(25-64 de ani) si elaborarea unor politici de invatare pe tot parcursul vietii in colaborare cu evolutiile si cerintele pietei muncii.

Conform SIDRU, elaborarea unui plan de actiune pentru sprijinirea cresterii participării adultilor la învătare se impune cu prioritate. Comisia Europeană propune o tintă medie a participării adultilor la educatie pentru anul 2020 doar cu 2,5 puncte procentuale mai ridicată decât cea pentru 2010, adică la 15%. Cu toate acestea, România înregistrează o investitie scăzută a companiilor în formarea/ perfectionarea profesională continuă (doar 0,3% în 2000), doar un număr redus de firme (40,3% în 2005) oferind FPC salariatilor lor. Dintre acestea, 68,8% au oferit FPC prin cursuri (externe si interne) si 81,7% au apelat la alte forme, respectiv pregătire, instruire sau experientă practică la locul de muncă. Desi durata medie a cursurilor de formare continuă a crescut în 2005 de 1,3 ori comparativ cu 1999, durata medie pe participant s-a înjumătătit (44,1 ore fată de 72,7 ore) si 69,9% din timpul astfel alocat s-a derulat în cadrul programului de lucru.

Conform POS, unul dintre obiectivele restructurării sistemului de educatie, în vigoare din anul scolar 2003/2004, a fost cresterea accesului la educatie si formare profesională initiala. Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor functionează ca Autoritate Natională pentru Calificări. Din perspectiva DRU, FPC rămâne încă o provocare majoră deoarece participarea la FPC este cea mai mică în Europa: 1,0% în 2001, 1,0% în 2002, 1,1% în 2003, 1,5% în 2004, 1,6% în 2005.

Potrivit Propunerii de decizie a Parlamentului European si a Consiliului de Instituire a unui program de cooperare in domeniul audiovizualului cu tari terte – Media Mundus- sectorul audiovizual reprezintă un vector esențial pentru crearea de locuri de muncă înalt calificate orientate spre viitor și pentru transmiterea și dezvoltarea valorilor culturale.

Urmarind cele evidentiate mai sus, proiectul este relevant fata de aceste situatii prin 2 factori: crearea oportunitatilor de participare la programele de FPC pentru angajatii din domeniile aferente si prin faptul ca, avand oportunitatea de a fi consiliati si orientati profesional catre meseriile pentru care manifesta inclinatii sau aptitudini, acestia vor avea o mobilitatate si flexibilitate profesionala pe piata muncii. Dat fiind faptul ca unul dintre principalele obstacole ale accesului la formare profesionala in Romania il reprezinta costul formarii profesionale, proiectul incurajeaza participarea angajatilor din domeniile electronicii, mecanicii, sudurii, la FPC, astfel proiectul este relevant in acord cu cele stabilite in  POSDRU si DCI.

In cadrul proiectului se va asigura accesul egal pentru toti angajatii la programele de FPC, cu accent pe participarea angajatilor necalificati sau ce prezinta calificari redundante pentru piata muncii.

 

Strategia pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua 2005-2010

 

Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă 2005-2010” a fost elaborată în cadrul proiectului Phare de înfrăţire instituţională România- Danemarca RO 02/IB/SO/03 ″Susţinere pentru Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pentru formare profesională continuă (FPC)″ derulat de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei din România şi Ministerul Educaţiei din Danemarca.

Se doreste in Romania, dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil si transparent, bazat pe competenţe, pe baza Cadrului Naţional al Calificărilor Dezvoltarea unui cadru flexibil şi transparent de FPC, bazat pe competenţe, va permite persoanelor să dobândească competenţele necesare accesului pe piaţa muncii, dar şi actualizarea şi perfecţionarea competenţelor, prin formare ulterioară, pentru a răspunde exigenţelor specifice locului de muncă sau pentru a se recalifica într-un nou sector ocupaţional.

Proiectul propus, este in concordanta cu Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si sustine unul din obiectivele prioritare ale Comunitatii, acela de: „crestere a investitiei in capitalul uman prin educatie si formare”.

Astfel, printr-o continua informare pentru constientizarea beneficiilor si oportunitatilor pe care programele de FPC le reprezinta in contextul actual si prin intermediul cursurilor efective destinate angajatilor dar si prin serviciile de consiliere si orientare profesionala, proiectul va contribui la la cresterea investitiei in resursa umana prin imbunatatirea abilitatilor si competentelor care conduc catre o calificare completa corelata cu cerintele actuale ale pietei muncii.

De asemenea proiectul este in concordanata cu Strategia pe termen scurt si mediu pentru FPC in Romania privind: „dezvoltarea unui sistem de formare profesionala continua, transparent si flexibil, care sa asigure cresterea ocupabilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca si care sa raspunda nevoilor companiilor de forta de munca calificata” contribuind in acelasi timp la obiectivul privind FPC: „in 2010 – o rata de participare a adultilor de la FPC de 7%, iar tinta pe termen lung: in 2015 – o rata de 8%”.

Conform Streategiei Europene de Ocupare revizuita: „se va acorda prioritate furnizarii politicilor care se adreseaza persoanelor...cu un nivel redus de calificare...”, proiectul de fata vizand si acest aspect prin includerea si prioritizarea in selectarea persoanelor din grupul tinta , a angajatilor necalificati sau care prezinta calificari redundante pe piata muncii.

 

EGALITATEA DE SANSE

 

Strategia privind egalitatea de şanse adoptată pe 21/09/2010 de Comisia Europeană prezintă o serie de acţiuni axate pe cinci priorităţi: economia şi piaţa muncii, egalitatea de remunerare, egalitatea în posturile de răspundere, combaterea violenţei pe criterii de gen şi promovarea egalităţii în afara Uniunii Europene. Acestea include printre altele :

-          atragerea mai multor femei pe piaţa muncii şi contribuirea la atingerea ratei de angajare prevăzută de strategia Europa 2020, şi anume 75% în mod global pentru bărbaţi şi femei (a se vedea IP/10/225);

-           propunerea de iniţiative specifice pentru atragerea mai multor femei în posturi de răspundere în domeniul economic;

 

         La elaborarea proiectului s-a tinut cont de principiul egalitatii de sanse, principiu sustinut si de legislatia nationala: Hotararea Guvernului nr. 237/2010 privind aprobarea Strategiei nationale pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru perioada 2010 – 2012 si Planul general de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru perioada 2010 – 2012. In acest fel, in constituirea grupurilor tinta vizate, se va facilita accesul si participarea la acest proiect in mod egal, atat pentru femei, cat si pentru barbati, fiind promovat principiul tratamentului egal intre sexe. In plus, in cadrul tuturor activitatilor incluse in proiect se va lua in considerare si se va promova participarea egala a femeilor si a barbatilor la acestea.

Solicitantul si partenerul vor lua in considerare, in implementarea proiectului, toate politicile si practicile prin care sa nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, indiferent de: religie, etnie, rasa, nationalitate, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.

In selectarea grupului tinta se vor depune toate eforturile pentru respectarea echilibrului impus de principiile egalitatii de sanse. Atat lectorii, cat si expertii care vor asigura consilierea si orientarea profesionala isi vor desfasura in mod profesionist, fara a discrimina vreun membru al grupului tinta.

In cadrul etapei de concepere a proiectului, principiul privind egalitatea de sanse a avut un rol determinant. Astfel, fiecare etapa si activitate a proiectului a fost conceputa pentru a integra principiul egalitatii de sanse:

- in constituirea echipei de management (EM) si a echipei de implementare (EI), se vor avea in vedere strict criteriile legate de competenta si specializari, echipele fiind formate atat din persoane de sex masculin, cat si din persoane de sex feminin, fara niciun fel de discriminare; fiecare membru al EM si EI va fi tratat egal, in functie de munca depusa si drepturile salariale ce-i revin;

- atat prin implementarea activitatii de promovare si publicitateaa proiectului, cat si prin implementarea campaniilor de informare si constientizare cu privire la beneficiile participarii angajatilor la programele de FPC dezvoltate prin proiect, ne vom adresa grupului tinta, cu impartialitate si nu vom exclude sau restrictiona nicio persoana, indiferent de rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, sau orice alt criteriu discriminator; in timpul implementarii proiectului vor fi respectate aceleasi principii in identificarea si selectarea participantilor la toate activitatile proiectului;

- obtinerea autorizarii in vederea furnizarii de FPC prin proiect, va viza domeniile/calificarile pentru care s-au identificat nevoi bine definite pe piata muncii, si nu pe alte considerente;

- se vor acorda subventii tuturor angajatilor (grupul tinta), indiferent de sex, care participa la programele de calificare/recalificare;

 - atribuirea contractelor de servicii si de furnizare de produse (informare si publicitate, software de specialitate, echipamente si mobilier pentru desfasurarea activitatilor proiectului etc.) se va realiza cu respectarea principiilor de tratament egal si nediscriminare pe toata durata derularii procedurilor de achizitie, oferind sanse egale potentialilor competitori de a deveni contractanti.

De asemenea, pentru toate categoriile de cheltuieli solicitate s-au estimat limitele preturilor  unitare medii, practicate pe piata, la momentul intocmirii cererii de finantare.